Care este adâncimea de investigație cu metoda Georadar (GPR)?
Aceasta este una din cele mai frecvente întrebări primite din partea celor care doresc sa afle mai mult despre metoda de investigație Georadar (GPR). Pe cât de simpla este întrebarea, pe atât de complex poate fi răspunsul.
Într-un caz general, acesta poate sa sune astfel: “de la 1 metru pana la 6 metri“ sau “pana la 60 de centimetri “. Cu toate acestea, pentru zona de sondaj specifică a clienților și obiectivele sondajului, aceste tipuri de răspunsuri nu sunt adesea satisfăcătoare și pot fi înșelătoare.
De exemplu, s-au făcut mai multe proiecte într-o zona a unui oraș și se știe, în general, că este posibil a avea o adâncime de investigație de aproximativ 3 – 4 metri cu un anume tip de echipament Georadar (GPR) în zona solicitată de client. Așadar, i se spune clientului ceea ce se știe în general despre zonă, doar ca, după ce s-s ajuns pe site, în zona de sondaj se găsește local un sol saturat de apă, ceea ce face ca adâncimea de penetrare a undelor GPR să fie foarte redusa, restrângând adâncimea de investigare la zona superficială a terenului.
Pentru întrebări mai specifice, cum ar fi: „Puteți vedea sub o structura de beton gros de 20 de centimetri cu GPR?” sau „Țeava are o adâncime de aproximativ 4 metri, o puteți vedea cu GPR?”, este neplăcut displace răspunsul „nu știu”, dar acesta este cazul până când nu se va fi făcut o încercare la locația sondajului. Condițiile variază de la un loc la altul, de la o zonă la alta a aceluiași site. Este dificil să fii sigur cât de profund poți vedea cu GPR fără să faci o încercare la locația sondajului.
Cele două profiluri de înregistrări GPR prezentate în imaginea de mai sus au fost colectate pe o podea din beton, una lângă alta, la aproximativ 50 centimetri unul de celălalt. Profilele au fost înregistrate în timp ce se dorea localizarea unei conducte electrice care le traversa. Conducta electrică era clar vizibilă în profilul 1, dar nu în profilul 2. Betonul din profilul 1 era betonul original, în timp ce betonul din profilul 2 era mai nou. Această conductă a fost descoperită pentru prima dată cu ajutorul unui locator de cabluri/conducte. Porțiunea acestei conducte, în această zonă de beton mai nou, avea o lungime de aproximativ 5 metri, iar datele GPR colectate în această zonă erau toate ca cele din profilul 2.
Conducta electrică era pur și simplu greu de observat în această zonă, dar era vizibilă o dată ce ieșea în afara acestei zone de beton mai nou. Se pare că, dacă întregul etaj este beton, există diferențe mari în adâncimea de pătrundere a GPR-ului de-a lungul podelei.
Deoarece adâncimea de penetrare a GPR este afectată de straturile individuale ale subsolului, este mai greu să se estimeze adâncimea reală de investigație până nu se face un test la fața locului. La fel cum o foaie de hârtie aflată chiar în fața ochilor îți poate bloca în totalitate vederea, un strat subțire de material bun conductor electric poate bloca vizualizarea datelor GPR. De exemplu, solurile nisipoase și argiloase sunt relativ „bune” pentru GPR, în timp ce solurile argiloase nu sunt. Puteți spune „solurile de pe șantier sunt compuse ÎN MAJORITATE din nisipuri și prafuri”, dar un strat subțire de argilă cu doar câțiva centimetri grosime la o adâncime mică ar putea bloca penetrarea undelor GPR și va face ca restul solurilor „bune” să nu aibă relevanță.
Pentru un alt exemplu, un strat de pavaj de asfalt, de obicei, nu este o mare problemă pentru GPR decât dacă este cu adevărat nou sau este un fel special de asfalt. Din nou, până se investighează acolo, de unde știți că nu există alte straturi de beton sub pavajul asfaltic? Uneori, ar putea exista un strat de pietriș, și apoi un alt strat de asfalt sub el. Toate aceste straturi suplimentare ar putea afecta adâncimea de penetrare GPR și / sau performanța într-un mod negativ și, uneori, un singur strat sau interfață de strat „rău” ar putea bloca vizualizarea GPR, indiferent de restul materialelor „bune” din profunzime.
În concluzie, este cu adevărat greu să răspunzi la întrebarea „Care este adâncimea de investigație cu echipamentul Georadar (GPR)?” În general, întrebarea nu ar trebui să primească un răspuns fără a oferi un context cum ar fi condițiile site-ului, caracteristicile țintelor investigate și frecvențele antenei GPR care vor fi utilizate, etc.
În majoritatea situațiilor, indiferent care este răspunsul, concluzia este că… „Nu știm până nu facem o încercare”.