Determinarea diametrelor conductelor din date GPR este un subiect despre care se discută mult, uneori chiar controversat, deoarece sunt câțiva factori fizici care pot ajuta sau face imposibilă această încercare. Dintre aceștia este de menționat materialul din care este alcătuită conducta, proprietățile fizice ale terenului înconjurător și, de multe ori, neomogenitatea acestuia.
În majoritatea proiectelor este solicitată detectarea și localizarea în coordonate a utilităților subterane prezente. Uneori, când sunt cerute informații suplimentare, este important ca din datele achiziționate cu georadarul în teren să poți realiza o estimare a diametrului unei conducte detectate.
Sunt câteva condiții ca această evaluare să fie posibilă:
- Prima condiție este ca țeava să nu fie metalica (din moment ce undele electromagnetice emise de antenele georadar ( GPR ) nu pătrund prin metal, ele fiind reflectate în proporție foarte mare, atunci nu va exista o reflexie a părții inferioare a conductei).
- A doua condiție este să obținem o reflexie din partea superioară și una din partea inferioară a țevii. Chiar dacă țeava este nemetalică, acest fapt nu garantează obținerea celor doua reflexii. Unul din motive poate fi diametrul prea mic al conductei sau o reflexie prea slabă a semnalului generat de partea inferioară a țevii.
- A treia condiție este legată de cunoașterea conținutului țevii. Cele mai des întâlnite situații sunt de gol (aer sau gaz) sau apă.
Pentru a fi sigur că cele două hiperbole sunt din partea de sus și de jos a aceleiași conducte, sunt necesare a fi verificate două aspecte importante:
- cele două hiperbole (de sus și de jos) trebuie să fie amplasate exact una deasupra celeilalte;
- hiperbola de jos are polaritatea opusă hiperbolei superioare. Trecerea undei electromagnetice de la o constantă dielectrica mai mică la una mai mare, generează benzi negru – alb – negru ( în cazul nostru trecerea de la sol la apă), respectiv trecerea de la o constantă dielectrică mai mare la una mai mică generează benzi alb – negru – alb (trecerea de la apă înapoi la sol).
Plecând de la relația adâncime-timp putem determina diametrul estimativ al conductei din figura 2:
Adâncimea = Viteza * (ΔT / 2)
Considerând viteza de deplasare a undelor prin apă a fi 0,033 m/ns și având valorile celor doua hyperbole din figura 2, 14ns, respectiv 17,6 ns, putem aplica formula și calcula rezultatul după cum urmează:
Adâncimea = 0,033 * [(17,6 – 14)/2] = 0,594 m
Prin rotunjire avem o conductă cu diametrul aproximativ de 60 mm.
Verificarea cu reprezentanții companiei de utilități a dus la concluzia că rețeaua de apă de pe acea strada este în situația de as buit de φ63mm.
Pentru informații suplimentare ne puteți contacta la pe e-mail ( contact@scanaregeoradar.ro ) sau telefonic ( +40727831323 ).